Motive românești
Cercetare pentru valorificarea motivelor tradiționale românești în creații moderne
Simboluri-solare-in-ornamentica-populara-romaneasca

Simboluri solare în ornamentica populară românească

Pe teritoriul actual al României, în spațiul locuit în vechime de geto-daci, s-a manifestat un puternic cult al Soarelui, despre existența căruia stau mărturie nenumăratele obiecte gravate cu simboluri ale astrului zilei, descoperite în siturile arheologice. Miturile și basmele populare au preluat și au prelucrat imaginea și simbolistica solară, ajungând până la noi personaje ca Sfântul-Soare, Soare-împărat sau feciorului fără seamăn de frumos, fratele Lunii.

Importanța soarelui, a luminii dătătoare de viață, izgonitoare a întunericului asociat cu răul și cu moartea, se relevă în folosirea imaginii acestuia în mai toate creațiile populare, fie că vorbim de țesături, ceramică, obiecte de vestimentație sau decorarea obiectelor casnice din lemn, a stâlpilor ce susțin pridvorul sau a porților. Domeniul reprezentărilor solare în ornamentica populară românească este foarte vast, acesta având, conform precizărilor lui Paul Petrescu în „Motive decorative celebre”, „rădăcini adânci în straturile de cultură cele mai vechi din această parte a Europei”.

Vezi tot articolul
felicitare-cu-motiv-traditional-speranta

Felicitare cu motiv tradițional: Speranță

Chiar dacă se încadrează în anumite canoane, specifice regiunii și tehnicii de lucru, motivele tradiţionale româneşti au mare varietate, mergând de la modele abstracte până la ilustrații stilizate. Unele pot fi simple, până la banalitate; altele, sofisticate, creatorul popular căutând să depășească limitele convenționale.

Când încerci să te inspiri din creația folclorică, atenția îți este atrasă mai ales de elementele „vedetă” care ies în evidență. Dar ce se întâmplă oare când încerci să creezi ceva inedit, având ca inspirație un model tradițional simplu?

Vezi tot articolul
Costumul-popular-femeiesc-din-Muscel

Costumul popular femeiesc din Muscel

Considerat unul dintre cele mai frumoase și unitare, portul din zona Muscelului a fost apreciat și imortalizat de-a lungul timpului de pictori ca Nicolae Grigorescu, Constantin Daniel Rosenthal, Franciszek Ejsmond etc.

Orășenii au început să-l remarce de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Casa Regală a României, prin Regina Elisabeta, care îndemna doamnele să-l îmbrace la balul Curții, și Regina Maria, care s-a fotografiat de mai multe ori înveșmântată în straie muscelene, l-a făcut și mai mult cunoscut.

Vezi tot articolul
Motivele-ornamentale-ale-ceramicii-de-Horezu

Motivele ornamentale ale ceramicii de Horezu

Olăritul este o îndeletnicire practicată pe teritoriul țării noastre din timpuri străvechi. Dacă la început obiectele de ceramică au fost strict de uz gospodăresc, în timp, perfecționarea tehnicilor de realizare și decorare a dus la transformarea unora dintre acestea în piese menite să împodobească interiorul locuințelor țărănești.

Deși peste tot în țară s-a practicat, la un anumit nivel, meșteșugul olăritului, doar câteva centre s-au remarcat prin calitatea ceramicii, ornamentica sau cromatica pieselor realizate. Un astfel de centru este Horezu (sau Hurez, într-o formă mai veche), o așezare din județul Vâlcea, aflată odinioară la intersecția drumurilor comerciale și a traseelor de transhumanță, vestită pentru coloritul și finețea desenului pieselor ceramice realizate aici.

Vezi tot articolul
Ornamentica-portilor-maramuresene

Ornamentica porților maramureșene

Maramureșul este o regiune etnografică deosebită, bogată în creații populare originale, specifice. Fie că vorbim de vestimentație, de obiecte din material textil, lemn sau ceramică, artizanii din zonă s-au impus printr-un stil aparte, contribuind la diversificarea tehnicilor și motivelor ornamentale ale artei populare românești.

Porțile maramureșene sunt unele din cele mai importante creații populare, reprezentative pentru arta tradițională din acest colț de țară, unice prin valoarea lor estetică, dar și prin încărcătura spirituală pe care o conțin.

Vezi tot articolul
Antropomorfismul-in-ornamentica-populara-romaneasca

Antropomorfismul în ornamentica populară românească

În diversitatea de modele ornamentale specifice artei populare românești un loc aparte îl ocupă motivele antropomorfe. Acestea nu au doar un rol estetic, ci sunt și o ilustrare a modului de viață, a preocupărilor și preferințelor creatorului popular. Prin intermediul lor, poate fi reconstituit întregul univers familial, social și spiritual al acestuia.

În privința vechimii acestor motive, este de ajuns să ne amintim de celebrul Gânditor de la Hamangia, ca să înțelegem că din cele mai vechi timpuri omul trăitor pe aceste meleaguri a fost preocupat să reproducă imaginea sa și a celor din jur în diferite ipostaze și moduri.

Siluete umane în diferite ipostaze și modalități de reprezentare și ipostaze se regăsesc pe toate formele de creație populară, de la piesele de vestimentație, cu precădere feminină, la țesăturile și obiectele de uz casnic și mobilier, până la decorul stâlpilor casei sau pridvorului.

Vezi tot articolul
Calul-si-Calaretul

Calul și Călărețul în ornamentica românească și universală

Încă din timpuri străvechi, calul a fost pentru om mai mult decât un animal. Calul i-a dat puterea de a ara ogorul și de a face alte munci dificile. Calul i-a fost mijloc de deplasare rapidă și de transport. Uneori, calul i-a fost chiar și prieten.

Nu e de mirare că duoul cal-om a devenit un motiv în arta tradițională a majorității popoarelor. Desigur, fiecare în stilul său.

Vezi tot articolul
Surse-de-documentare-asupra-portului-popular-din-Oltenia-Muntenia-si-Dobrogea

Surse de documentare asupra portului popular din Oltenia, Muntenia și Dobrogea

Portul tradițional românesc reprezintă o adevărată comoară a culturii noastre populare, fiind prețuit și admirat pentru diversitate, bogăția modelelor și varietatea cromatică, măiestria și dăruirea cu care este creat. Dincolo de valoarea estetică incontestabilă, portul popular, prin motivele cu care este decorat, ne vorbește despre nivelul de cultură, modul de viață, credințele și ideile despre lume ale creatorilor populari. Elementele ornamentale au în spate simboluri străvechi sau reprezentări ale universului rural care, odată deslușite, ne pot oferi o perspectivă mai amplă asupra culturii populare românești.

Pentru cei interesați să cunoască portul popular din Oltenia, Muntenia și Dobrogea, elementele reprezentative ale acestuia, dar mai ales ornamentica specifică, există câteva surse de documentare importante.

Vezi tot articolul
Surse-de-documentare-asupra-portului-popular-din-Transilvania

Surse de documentare asupra portului popular din Transilvania

Ornamentica portului popular românesc fascinează orice privitor cu varietatea, bogăția și frumusețea motivelor ce o compun. Particularitățile regionale, odată descoperite, oferă o perspectivă mai amplă asupra creației tradiționale din domeniul vestimentar și modului în care universul spiritual și social al creatoarelor tradiționale se reflectă în aceasta.

Transilvania a avut o istorie tumultuoasă, în care semnificația termenului a fost de multe ori ajustată. În sensul cel mai strict, este Ardealul. La nord este Maramureșul, la nord-vest Crișana, iar la vest Banatul. Cel din urmă este actualmente o parte în România și o parte în Serbia, ceea ce îi dă o personalitate regională mai aparte. Totuși, în sens mai larg, toate aceste regiuni sunt Transilvania, ca una dintre treimile României.

De-a lungul secolelor, Transilvania a fost supusă la numeroase presiuni socio-culturale. Pe lângă populațiile de sași și secui transmutate forțat din interese politice, aceste meleaguri au fost străbătute de celți, de romani și de popoarele migratoare, dominate politic de austrieci și de maghiari. Toate acestea au influențat cultura populară, inclusiv vestimentația, care a devenit mai occidentală și interculturală. Toate acestea și multe altele fac documentarea portului popular din Transilvania foarte interesantă.

Vezi tot articolul
Surse-de-documentare-asupra-portului-popular-din-Moldova

Surse de documentare asupra portului popular din Moldova

Moldova lui Ștefan cel Mare este simbolul independenței față de influențele străine. Moldova a fost o piatră tare nu doar față de Imperiul Otoman, ci și față de Ungaria, Polonia și Rusia. Chiar și în regiunile îngenuncheate de sovietici, încercările intense de rusificare nu au reușit să distrugă spiritul național. Așa se face că elementele culturale tradiționale din Moldova, inclusiv portul popular, sunt printre cele mai autentic românești.

Costumele tradiționale din Moldova nu sunt unitare, existând câteva zone cu o amprentă proprie. Pentru cei ce doresc să se familiarizeze cu ornamentica specifică acestora, există câteva lucrări de referință care explică și ilustrează elementele decorative din acest areal.

Vezi tot articolul
1 2 3

Abonare prin e-mail

Îți place ceea ce facem? Nu rata niciun articol! Introdu adresa ta de e-mail pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin e-mail când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 48 de abonați.

Distribuie pagina

Categorii

  • Felicitări (6)
  • Ornamentica (18)
  • Ouă încondeiate (5)
  • Podoabe (3)
  • Proiectul (1)
  • Surse de documentare (6)
  • Veșminte (5)

Etichete

arta popularăbroderiebrăduțcaicale ocolităcale ocolită cu pupicale rătăcităcale încurcatăcale șerpuităCalul și Călărețulcatrințecerccercuricercuri concentricechipul omuluiciarbăcoada de păuncoarnele berbeculuicocoșulcolaccolaculColoanacostume popularecostume populare dobrogenecostume populare româneșticovoarecreasta cocoșuluicrucecruceacuculcurcanicălărețicămășicămăși româneșticărare pierdutădinții lupuluifețe de pernăflorifrontoanefunia răsucităfunia împletităii româneștiinimălinie frântămorișcamotive antropomorfemotive aviaremotive fitomorfemotive geometricemotive zoomorfemânămărțișoarenoduriobiecte casniceochiochi sau pupiornamente tradiționale româneștiornamentică tradiționalăouă de Pașteouă roșiiPaștePerseu și AndromedaPomul ViețiiPomul Vieții elenisticportul popularportul popular românescporumbelulprimăvarăpunct crucepăretareramuri înfrunziterombromburirozeteroțirâuscoarțeSfântul Gheorghe omorând balaurulsiluetă umanăSoarelespiralespiralăstelestraițestâlpi de lemnsvasticătextiletriunghiveșminte tradiționaleveșminte tradiționale dobrogeneveșminte tradiționale munteneștiveșminte tradiționale olteneștiveșminte tradiționale româneștivrejurivâlnicevârtejulîmbrăcăminteșarpeleștergarețesături

AlbaAradArdealArgeșAvrigBacăuBanatBihorBotoșaniBranBucovinaBuzăuCrișanaCâmpia RomanațilorCâmpulung MoldovenescDobrogeaDoljFăgărașGalațiGorjHațegHorezuHuedinHunedoaraIalomițaIlfovLunca MureșuluiLăpușMaramureșMehedințiMoldovaMoldova de NordMunteniaMunții ApuseniMuscelNăsăudOașOltOlteniaOravițaPerșaniPrahovaPădureniRomanațiRâmnicu SăratRășinariSlatinaSuceavaSălajSălișteTransilvaniaTârnaveValea BistreiVlașcaVranceaVâlceaȚara HațeguluiȚara MoțilorȚara OașuluiȚara Oltului

albalbastruargintiuauriubleumarincafeniucafeniu închisgalbengalben deschisivoriumaromovnegruocrupurpuriuroșcatroșuverdevernilverzui

arnicibetealăborangiccartoncarton cu inserțiicarton metalizatcarton texturatceramicăceramică de Horezufir de argintfir de aurfolie argintiefolie aurielemnlutlânămătasepastă cu uscare la aerpudră de embosarestrasurivinilvinil slab adezivvopseavopsea 3D

Traducere automată

Echipa proiectului:
Lucian Velea
Silvia Velea

Mulțumiri pentru sprijin:
Camelia Tamaș
Diana Vlaic
Veronica Șerbănoiu

Proiect sponsorizat de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța

 

  • Contact
  • Politica de confidențialitate

Back to Top

© Motive românești 2023