Calul și Călărețul în ornamentica românească și universală

Încă din timpuri străvechi, calul a fost pentru om mai mult decât un animal. Calul i-a dat puterea de a ara ogorul și de a face alte munci dificile. Calul i-a fost mijloc de deplasare rapidă și de transport. Uneori, calul i-a fost chiar și prieten.

Nu e de mirare că duoul cal-om a devenit un motiv în arta tradițională a majorității popoarelor. Desigur, fiecare în stilul său.

Paul Petrescu, în lucrarea „Motive decorative celebre”, afirmă că istoria acestui motiv „ne poartă prin mari și ilustre civilizații, de la cea vedică și cea grecească, la cea celtică și veche-slavă”. A intrat în ornamentica românească din timpuri străvechi și a fost adaptat și transformat de-a lungul timpului.

Calul si Calaretul indian
Calul și Călărețul în stil tradițional indian pe zidul unei case din Rajasthan (Foto: © Byheaven87)

Calul apare în mitologia tuturor popoarelor din antichitate, fie asociat cu foarte răspânditul cult al soarelui, fie, ca în cazul celților, cu cultul Eponei, zeița protectoare a cailor, sau chiar cu „Marea Zeiță”. Călăreții erau considerați având puteri de zei protectori ai celor care călătoresc pe ape. Calul însuși deținea, conform credinței populare, puteri protectoare sau binefăcătoare legate de apă, de vreme ce corăbiile vikingilor, ambarcațiunile vechilor slavi și, mai târziu, gondolele venețiene aveau sculptat la prova un cap de cal. Pe teritoriul țării noastre, izvoarele și fântânile erau adesea vegheate de un craniu de cal.

Calul si Calaretul rus
Calul și Călărețul în stil tradițional rusesc, reproducere după o farfurie (Imagine: © Mikateke)

Motivul Calul și Călărețul din ornamentica populară românească provine din călărețul/cavalerul trac sau danubian. După cum aflăm din lucrarea Ornamentica tradițională comparată, scrisă de Nicolae Dunăre, acesta „a exprimat un mit străvechi al populațiilor traco-getice: cultul vegetației, al fertilității agrare, al vieții de dincoace și de dincolo, al soarelui (însuși calul fiind considerat un animal solar)”. Plasat pe scoarțe și covoare oltenești, moldovenești și maramureșene, pe ștergare din zona Buzăului, pe păretare și modelat în lut, sub forma unei figurine, călărețul este reprezentat în două ipostaze: ca un luptător, având asupra sa o suliță cu care învinge forțele răului, și pașnic, figurat alături de arbori, simbolul vieții, și uneori lângă o siluetă feminină, Zeița Mamă, cea care asigură viața și pacea.

În timp, acest motiv complex a fost adaptat și transformat după moda vremii, călărețul fiind figurat în tunică de roșiori, sulița a fost înlocuită de sabie, ansamblul de luptă cu forțele răului sau cadrul ce înfățișa un colț din natură și-au pierdut semnificația și au devenit simple scene de societate în care apar femei înveșmântate în rochii de orășence sau bărbați cu pălării.

Calul si Calaretul roman
Detaliu de pe o broderie populară românească (Foto: © Devilfire)

Motivul este plasat, mai ales când e vorba de covoare, în ansamblul altui motiv important al ornamenticii populare, Pomul Vieții. Lângă trunchiul arborelui, a cărui sevă sau ale cărui fructe conțin elixirul vieții, stă un călăreț înarmat, pentru a păzi lichidul miraculos. Tot pe covoare și scoarțe,  motivul este dispus într-un câmp ornamental decorat cu modele orientale, în care apar animale și păsări exotice încadrate de o friză, dar și în mijlocul unui decor vegetal, cu plante autohtone, de diferite forme și culori.

Frecvent în iconografia creștină, Sfântul Gheorghe este ilustrat călare, ucigând balaurul. Sfântul Gheorghe a fost un general grec, martirizat în anul 303 pentru credința sa, după numeroase torturi care au încercat zadarnic să-l oblige să o lepede. Cu timpul, a devenit un simbol al curajului, un fel de supererou medieval. Legenda omorârii balaurului pentru a salva o fecioară nu are vreo legătură cu biografia sa reală. Pare a fi o transpunere mai încărcată de simbolistică creștină a mitului grecesc în care Perseu o salvează pe Andromeda. Legenda s-a răspândit, iar Sfântul Gheorghe omorând balaurul a devenit o temă și în arta populară – un caz particular pentru Calul și Călărețul.

Sfantul Gheorghe omorand balaurul
Sfântul Gheorghe omorând balaurul în arta populară (Imagine: © Dmitriyp)

Motivul Calul și Călărețul este important prin simbolistica sa bogată și prin faptul că ilustrează legătura între ornamentica populară românească și cea a altor popoare.

Ți-a plăcut articolul?

Dacă vrei să afli când mai publicăm un astfel de articol și nu te-ai abonat deja, o poți face chiar acum. Este gratuit și înseamnă mult pentru noi, ajutându-ne să continuăm.