Motive românești
Cercetare pentru valorificarea motivelor tradiționale românești în creații moderne
punct cruce

Reprezentarea punctului cruce în grafica digitală

Broderia este o artă în sine, sursă de inspirație și pentru alte domenii artistice. De un interes aparte pentru cei care se ocupă cu grafica digitală sunt cusăturile în punct cruce (cross-stitch – cum sunt cunoscute în engleză), un tip de broderie în care imaginile se formează din puncte similare pixelilor. Fiecare astfel de punct apare la intersecția cusăturilor, mici x-uri din ață.

Motivele de pe piesele de vestimentație tradițională românească sunt realizate preponderent în acest fel. Deși se folosesc și alte tipuri de cusături, unele chiar interesante, acestea nu sunt la fel de pregnante vizual, rolul lor fiind mai subtil.

Când un grafician dorește să reproducă pe calculator un astfel de model sau chiar să conceapă unul inedit, apare întrebarea: Cum reprezint un punct cruce?

Vezi tot articolul
felicitare cu motiv traditional primavara bun venit

Felicitare cu motiv tradițional: Primăvară, bun venit!

Păsările au fost dintotdeauna prezente în viața românilor, atât cele din gospodărie, cât și cele zărite sau auzite în natură. Cu o simbolistică bogată, este firească prezența frecventă a păsărilor în folclorul românesc, inclusiv sub forma motivelor aviare reprezentate pe vestimentație sau pe obiecte de uz casnic.

Primăvara, anotimp al renașterii naturii, este și perioada când păsările își fac mai accentuată prezența, cele călătoare întorcându-se din țările calde. Este și vremea ritualurilor de împerechere, cu triluri care se aud din senin și cu diferite gesturi specifice. Adesea, în ornamentica tradițională românească, păsările sunt reprezentate câte două, față în față. Este în primul rând o alegere estetică, simetria contribuind la echilibrul compoziției, dar nu putem să nu ne gândim că, în unele cazuri, creatorul popular a avut în vedere și ideea de cuplu.

Vezi tot articolul
farfurii de Horezu cu cocosi

Motive aviare în ornamentica tradițională românească

Pasărea, prin capacitatea ei de a se desprinde din legăturile terestre și a se înălța spre cer, spațiul sacru unde sălășluiesc zeitățile și sufletele celor buni, a fascinat dintotdeauna omul. Și țăranul român a fost impresionat de frumusețea penajului și cântului acestei creaturi din natură, dar mai ales de posibilitatea, asemeni ființelor mitice, de a zbura, de a pătrunde în spațiul nemărginit al cerului, care lui îi este inaccesibil.  Întruchipând libertatea deplină, pasărea a fost înzestrată de credința populară, în funcție de specie și comportament, cu diferite calități și puteri, iar imaginea ei a fost reprodusă pe multe creații artizanale.

Figurile aviare se regăsesc pe ștergarele transilvănene, pe blidele, cănile și ulcioarele (unele dintre acestea ele însele în formă de pasăre) din ceramică, pe scoarțele și covoarele din Oltenia și Moldova, pe cămășile femeiești și pe obiectele din lemn din gospodărie.

Vezi tot articolul
Surse de documentare asupra ornamenticii traditionale romanesti

Surse de documentare asupra ornamenticii tradiționale românești

Ornamentica populară este importantă pentru înțelegerea creației populare, pentru a putea desluși mesajele transmise de creatorul popular în obiectele făurite de el. Niciun model nu este plasat întâmplător în decorul unei creații populare, toate sunt oglindiri ale mediului în care creatorul popular își duce existența, ale credințelor sale spirituale și ale celor referitoare la construcția și mersul lumii. Fiecare linie pe care țăranul o pictează pe un obiect ceramic sau o încrustează pe stâlpii porții și ai cerdacului ori pe lemnul unei unelte și fiecare punct cusut pe un ștergar sau o ie de o săteancă reprezintă un simbol, care, odată descifrat, ne oferă o privire de ansamblu asupra creației populare și ne ajută să înțelegem resorturile care au stat la baza realizării acesteia.

Cei care doresc să pătrundă dincolo de aspectul estetic al creației populare și să înțeleagă reprezentările de pe obiectele de uz casnic, țesăturile, piesele vestimentare, ceramica și mobilierul artizanal, au la dispoziție câteva lucrări bine documentate ale unor specialiști în domeniu.

Vezi tot articolul
martisoare cu motive traditionale romanesti

Mărțișoare cu motive tradiționale românești

Mărțișorul este una dintre cele mai populare sărbători din România și Bulgaria. Originile sale se pierd în timp, cu mii de ani în urmă.

În prezent, Mărțișorul este asociat cu venirea primăverii. Dar să nu uităm că, de fapt, încă din antichitate, prima zi a anului era în martie. Chiar dacă romanii l-au mutat pe 1 ianuarie, era o chestiune formală, pentru că oamenilor obișnuiți li se părea mai natural să se bucure de un nou început odată cu înviorarea naturii. Moda Revelionului sărbătorit pe 31 decembrie a apărut în Franța, prin secolul al XVIII-a. S-a răspândit în lume prin intermediul boierimii și aristocrației. În România a ajuns abia la începutul secolului XX. Obiceiurile populare românești au fost translatate cu două luni mai devreme, dar au rămas ancorate simbolistic tot de începutul primăverii, chiar dacă uneori mesajul nu mai are sens (de exemplu, „Plugușorul”).

Doar Mărțișorul a rămas la locul lui. A avut norocul să fie strâns legat de luna martie prin denumire. Așadar, mărțișoarele sunt practic daruri de an nou, cu valoare de talisman.

Vezi tot articolul
felicitare cu motiv vâlcean și mărțișor

Felicitare de 8 Martie cu motiv vâlcean și mărțișor

Ziua Internațională a Femeii este sărbătorită în toată lumea pe 8 martie, începând din 1975. La bază, are un puternic rol social, având menirea de a aminti de lupta femeilor pentru drepturile lor.

Însă în România, în lipsă de altceva, a devenit un motiv de celebrare a femeii în general. Activitățile școlare organizate cu această ocazie au făcut ca 8 Martie să fie asimilată de facto cu Ziua Mamei. Și cum până în 1990 nu știa mai nimeni pe la noi de Valentine’s Day, iar Dragobetele era pus într-o mare umbră, Ziua Femeii a devenit și un prilej pentru un bărbat de a-și arăta afecțiunea pentru femeia din viața lui.

Noi sărbătorim 8 Martie realizând o felicitare cu motiv tradițional românesc. Cum suntem în cele 12 zile în care se dau mărțișoare, împodobim felicitarea cu un mărțișor realizat manual.

Vezi tot articolul
motive traditionale romanesti

Început de drum

Fiecare țară are simbolurile ei culturale, mai vechi sau mai noi. Ele transmit mai mult chiar decât numele țării pe care o reprezintă.

Unele dintre cele mai valoroase simboluri pentru noi, românii, sunt motivele tradiționale românești – fie că sunt pe țesături, pe lemn, pe ceramică. Când intri într-un târg de artizanat sau într-un muzeu de artă populară, simți imediat spiritul românesc. Chiar și străinii îl simt; de fapt, unii dintre ei s-au îndrăgostit astfel de România.

Lumea se schimbă și, treptat, majoritatea obiectelor pe care motivele românești sunt aplicate tradițional ies din uzul cotidian. Poate doar iile mai fac o excepție clară.

Întrebarea este: Vrem ca motivele românești să fie doar pe piese de muzeu și, cel mult, să ajungă în casa noastră ca suvenir turistic?

Vezi tot articolul
1 2 3

Abonare prin e-mail

Îți place ceea ce facem? Nu rata niciun articol! Introdu adresa ta de e-mail pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin e-mail când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 73 de abonați.

Distribuie pagina

Categorii

  • Felicitări (6)
  • Ornamentica (18)
  • Ouă încondeiate (5)
  • Podoabe (3)
  • Proiectul (1)
  • Surse de documentare (6)
  • Veșminte (5)

Etichete

arta popularăbroderiebrăduțcaicale ocolităcale ocolită cu pupicale rătăcităcale încurcatăcale șerpuităCalul și Călărețulcatrințecerccercuricercuri concentricechipul omuluiciarbăcoada de păuncoarnele berbeculuicocoșulcolaccolaculColoanacostume popularecostume populare dobrogenecostume populare româneșticovoarecreasta cocoșuluicrucecruceacuculcurcanicălărețicămășicămăși româneșticărare pierdutădinții lupuluifețe de pernăflorifrontoanefunia răsucităfunia împletităii româneștiinimălinie frântămorișcamotive antropomorfemotive aviaremotive fitomorfemotive geometricemotive zoomorfemânămărțișoarenoduriobiecte casniceochiochi sau pupiornamente tradiționale româneștiornamentică tradiționalăouă de Pașteouă roșiiPaștePerseu și AndromedaPomul ViețiiPomul Vieții elenisticportul popularportul popular românescporumbelulprimăvarăpunct crucepăretareramuri înfrunziterombromburirozeteroțirâuscoarțeSfântul Gheorghe omorând balaurulsiluetă umanăSoarelespiralespiralăstelestraițestâlpi de lemnsvasticătextiletriunghiveșminte tradiționaleveșminte tradiționale dobrogeneveșminte tradiționale munteneștiveșminte tradiționale olteneștiveșminte tradiționale româneștivrejurivâlnicevârtejulîmbrăcăminteșarpeleștergarețesături

AlbaAradArdealArgeșAvrigBacăuBanatBihorBotoșaniBranBucovinaBuzăuCrișanaCâmpia RomanațilorCâmpulung MoldovenescDobrogeaDoljFăgărașGalațiGorjHațegHorezuHuedinHunedoaraIalomițaIlfovLunca MureșuluiLăpușMaramureșMehedințiMoldovaMoldova de NordMunteniaMunții ApuseniMuscelNăsăudOașOltOlteniaOravițaPerșaniPrahovaPădureniRomanațiRâmnicu SăratRășinariSlatinaSuceavaSălajSălișteTransilvaniaTârnaveValea BistreiVlașcaVranceaVâlceaȚara HațeguluiȚara MoțilorȚara OașuluiȚara Oltului

albalbastruargintiuauriubleumarincafeniucafeniu închisgalbengalben deschisivoriumaromovnegruocrupurpuriuroșcatroșuverdevernilverzui

arnicibetealăborangiccartoncarton cu inserțiicarton metalizatcarton texturatceramicăceramică de Horezufir de argintfir de aurfolie argintiefolie aurielemnlutlânămătasepastă cu uscare la aerpudră de embosarestrasurivinilvinil slab adezivvopseavopsea 3D

Traducere automată

Echipa proiectului:
Lucian Velea
Silvia Velea

Mulțumiri pentru sprijin:
Camelia Tamaș
Diana Vlaic
Veronica Șerbănoiu

Proiect sponsorizat de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța

 

  • Contact
  • Politica de confidențialitate

Back to Top

© Motive românești 2025