alb

felicitare-cu-motiv-traditional-speranta

Felicitare cu motiv tradițional: Speranță

Chiar dacă se încadrează în anumite canoane, specifice regiunii și tehnicii de lucru, motivele tradiţionale româneşti au mare varietate, mergând de la modele abstracte până la ilustrații stilizate. Unele pot fi simple, până la banalitate; altele, sofisticate, creatorul popular căutând să depășească limitele convenționale.

Când încerci să te inspiri din creația folclorică, atenția îți este atrasă mai ales de elementele „vedetă” care ies în evidență. Dar ce se întâmplă oare când încerci să creezi ceva inedit, având ca inspirație un model tradițional simplu?

Vezi tot articolul

Costumul popular femeiesc din Muscel

Considerat unul dintre cele mai frumoase și unitare, portul din zona Muscelului a fost apreciat și imortalizat de-a lungul timpului de pictori ca Nicolae Grigorescu, Constantin Daniel Rosenthal, Franciszek Ejsmond etc.

Orășenii au început să-l remarce de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Casa Regală a României, prin Regina Elisabeta, care îndemna doamnele să-l îmbrace la balul Curții, și Regina Maria, care s-a fotografiat de mai multe ori înveșmântată în straie muscelene, l-a făcut și mai mult cunoscut.

Vezi tot articolul

Motivele ornamentale ale ceramicii de Horezu

Olăritul este o îndeletnicire practicată pe teritoriul țării noastre din timpuri străvechi. Dacă la început obiectele de ceramică au fost strict de uz gospodăresc, în timp, perfecționarea tehnicilor de realizare și decorare a dus la transformarea unora dintre acestea în piese menite să împodobească interiorul locuințelor țărănești.

Deși peste tot în țară s-a practicat, la un anumit nivel, meșteșugul olăritului, doar câteva centre s-au remarcat prin calitatea ceramicii, ornamentica sau cromatica pieselor realizate. Un astfel de centru este Horezu (sau Hurez, într-o formă mai veche), o așezare din județul Vâlcea, aflată odinioară la intersecția drumurilor comerciale și a traseelor de transhumanță, vestită pentru coloritul și finețea desenului pieselor ceramice realizate aici.

Vezi tot articolul

Felicitare-cu-motiv-fitomorf-traditional-romanesc

Felicitare cu motiv fitomorf tradițional românesc

A fost o vreme când Pomul Vieții era un motiv foarte popular în cultura multor popoare, inclusiv pe meleagurile românești. De obicei se aplica pe covoare și scoarțe, dar și pe piese de mobilier, uși sau alte obiecte mari. Dată fiind popularitatea acestui motiv, creatorii populari au încercat să-l aplice și pe suprafețe mai mici. Spațiul fiind restrâns, motivul a fost mult simplificat, devenind mai degrabă o plantă decorativă în ghiveci.

În zilele noastre, astfel de motive fitomorfe se potrivesc minunat pe obiecte mici, cum sunt felicitările. Ca să testăm ideea, am realizat o felicitare cu un motiv tradițional românesc.

Vezi tot articolul

martisoare cu motive traditionale romanesti

Mărțișoare cu motive tradiționale românești

Mărțișorul este una dintre cele mai populare sărbători din România și Bulgaria. Originile sale se pierd în timp, cu mii de ani în urmă.

În prezent, Mărțișorul este asociat cu venirea primăverii. Dar să nu uităm că, de fapt, încă din antichitate, prima zi a anului era în martie. Chiar dacă romanii l-au mutat pe 1 ianuarie, era o chestiune formală, pentru că oamenilor obișnuiți li se părea mai natural să se bucure de un nou început odată cu înviorarea naturii. Moda Revelionului sărbătorit pe 31 decembrie a apărut în Franța, prin secolul al XVIII-a. S-a răspândit în lume prin intermediul boierimii și aristocrației. În România a ajuns abia la începutul secolului XX. Obiceiurile populare românești au fost translatate cu două luni mai devreme, dar au rămas ancorate simbolistic tot de începutul primăverii, chiar dacă uneori mesajul nu mai are sens (de exemplu, „Plugușorul”).

Doar Mărțișorul a rămas la locul lui. A avut norocul să fie strâns legat de luna martie prin denumire. Așadar, mărțișoarele sunt practic daruri de an nou, cu valoare de talisman.

Vezi tot articolul