creasta cocoșului

Ornamentica oualor incondeiate

Ornamentica ouălor încondeiate

Încondeierea ouălor este o îndeletnicire veche, ce în prezent este asociată cu evenimentul care a dus la apariția creștinismului. Tradiția vorbește de înroșirea unui coș de ouă cu sângele scurs din rănile Mântuitorului Iisus Hristos, aflat pe cruce, de aici obiceiul vopsirii ouălor, perpetuat an de an de Paște de popoarele creștine. Trebuie menționat însă faptul că fragmente de coajă colorată de ou s-au găsit și în morminte sau situri arheologice mult mai vechi, oul fiind la multe popoare un simbol al vieții, al începutului și perpetuării acesteia. Egiptenii, perșii, romanii își dăruiau ouă colorate cu ocazia echinocțiului de primăvară și a trecerii într-un nou an sau le aduceau ca jertfă unor zei.

Pe teritoriul României, decorarea ouălor a devenit treptat o adevărată artă, trecându-se de la simpla vopsire în diferite culori, la împodobirea cu frunze sau flori și, în final, la încondeiere sau închistrire, ornamentarea cojii cu modele complexe. Unele elemente sunt simboluri străvechi, regăsite și în alte creații populare.

Vezi tot articolul
farfurii de Horezu cu cocosi

Motive aviare în ornamentica tradițională românească

Pasărea, prin capacitatea ei de a se desprinde din legăturile terestre și a se înălța spre cer, spațiul sacru unde sălășluiesc zeitățile și sufletele celor buni, a fascinat dintotdeauna omul. Și țăranul român a fost impresionat de frumusețea penajului și cântului acestei creaturi din natură, dar mai ales de posibilitatea, asemeni ființelor mitice, de a zbura, de a pătrunde în spațiul nemărginit al cerului, care lui îi este inaccesibil.  Întruchipând libertatea deplină, pasărea a fost înzestrată de credința populară, în funcție de specie și comportament, cu diferite calități și puteri, iar imaginea ei a fost reprodusă pe multe creații artizanale.

Figurile aviare se regăsesc pe ștergarele transilvănene, pe blidele, cănile și ulcioarele (unele dintre acestea ele însele în formă de pasăre) din ceramică, pe scoarțele și covoarele din Oltenia și Moldova, pe cămășile femeiești și pe obiectele din lemn din gospodărie.

Vezi tot articolul