Ornamentica

Semnificația liniilor în ornamentica ouălor încondeiate

Ouăle încondeiate ocupă un loc deosebit în creația populară românească, nu doar datorită esteticii aparte, ci mai ales bogăției de motive și simboluri pe care le conțin.

Decorate cu o varietate mare de modele, îmbinând pe coaja fragilă toate tipurile de motive: geometrice, fitomorfe, zoomorfe, avimorfe și antropomorfe, ouăle de Paște se realizează după tehnici și reguli bine stabilite. Aceste reguli presupun și împărțirea suprafeței oului în câmpuri ornamentale în care se înscriu modelele. Câmpurile ornamentale sunt delimitate de linii de diferite forme, fiecare dintre ele având o semnificație proprie.

Vezi tot articolul

Ornamentica ouălor încondeiate

Încondeierea ouălor este o îndeletnicire veche, ce în prezent este asociată cu evenimentul care a dus la apariția creștinismului. Tradiția vorbește de înroșirea unui coș de ouă cu sângele scurs din rănile Mântuitorului Iisus Hristos, aflat pe cruce, de aici obiceiul vopsirii ouălor, perpetuat an de an de Paște de popoarele creștine. Trebuie menționat însă faptul că fragmente de coajă colorată de ou s-au găsit și în morminte sau situri arheologice mult mai vechi, oul fiind la multe popoare un simbol al vieții, al începutului și perpetuării acesteia. Egiptenii, perșii, romanii își dăruiau ouă colorate cu ocazia echinocțiului de primăvară și a trecerii într-un nou an sau le aduceau ca jertfă unor zei.

Pe teritoriul României, decorarea ouălor a devenit treptat o adevărată artă, trecându-se de la simpla vopsire în diferite culori, la împodobirea cu frunze sau flori și, în final, la încondeiere sau închistrire, ornamentarea cojii cu modele complexe. Unele elemente sunt simboluri străvechi, regăsite și în alte creații populare.

Vezi tot articolul

Surse de documentare asupra oualor incondeiate

Surse de documentare asupra ouălor încondeiate

Decorarea ouălor de Paște este o îndeletnicire întâlnită la toate popoarele europene, care își are originea în diferite ritualuri străvechi ce aveau legătură cu echinocțiul de primăvară sau întâmpinarea unui nou an. Coji de ouă colorate găsite în diferite situri arheologice și morminte din Europa și Asia atestă importanța oului, simbol al fecundității, al vieții și reînnoirii.

Obiceiul păgân al vopsirii ouălor a fost preluat de creștinism și asociat cu un fapt istoric, crucificarea lui Iisus Hristos. Prin vopsirea ouălor în roșu, tradiția creștină reamintește jertfa Mântuitorului, al cărui sânge se spune că a înroșit ouăle aflate într-un coș lângă crucea pe care își dădea ultima suflare. Ca rememorare a morții care a adus Viața și ca omagiu al jertfei supreme, oul de Paște este colorat și împodobit cu diferite simboluri și motive ornamentale.

Vezi tot articolul

Calea ocolită – semnificațiile unui motiv simplu

În ornamentica populară românească se găsesc o serie de motive spectaculoase, de mare efect estetic, cum sunt cele fitomorfe, dar și cu o simbolistică importantă, comună mai multor popoare, cum este, de pildă, Pomul Vieții. Există însă pe toate tipurile de creație populară motive simple din punct de vedere morfologic, care nu atrag atenția, plasate adesea în cadrul unui model mai amplu, dar care sunt purtătoare de sensuri și simboluri deosebite.

Format dintr-o simplă linie ondulată sau frântă, motivul numit „calea ocolită” este reflectarea concepției creatorului popular despre viață, iar sensurile multiple pe care le conține fac trimitere la gândirea și cunoașterea acestuia. În funcție de zonă, de tipul de creație pe care apare și de imaginația creatorului, motivul se regăsește sub mai multe denumiri: cale rătăcită, cale încurcată, drum pierdut, cărare pierdută, cale șerpuită, calea laptelui, râu și altele. Indiferent de nume, motivul simbolizează destinul omului, drumul necunoscut pe care acesta îl parcurge în viață, dar și scurgerea timpului spre eternitate.

Vezi tot articolul

Pomul Vieții în ornamentica românească și universală

Pomul Vieții – numit, în funcție de context, și Arborele Vieții sau Copacul Vieții – este un motiv străvechi. Conținând în el năzuința spre nemurire a omului, mitul Pomului Vieții se regăsește la toate popoarele Europei, dar și în cultura asiatică, în special în Persia și India. În ornamentica populară românească îl întâlnim pe țesături, pe obiecte de uz casnic și de vestimentație, iar într-o variantă simplificată, în decorul oului încondeiat.

Întruchipat în diferite variante, Pomul Vieții este în esență „un copac ale cărui fructe minunate sau a cărui sevă miraculoasă sunt elixire ale vieții; în coroana copacului sau la rădăcina lui stau păsări și animale înfricoșătoare care păzesc neprețuitul tezaur,” după cum explică Romulus Antonescu în „Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești”.

Vezi tot articolul

Reprezentarea punctului cruce în grafica digitală

Broderia este o artă în sine, sursă de inspirație și pentru alte domenii artistice. De un interes aparte pentru cei care se ocupă cu grafica digitală sunt cusăturile în punct cruce (cross-stitch – cum sunt cunoscute în engleză), un tip de broderie în care imaginile se formează din puncte similare pixelilor. Fiecare astfel de punct apare la intersecția cusăturilor, mici x-uri din ață.

Motivele de pe piesele de vestimentație tradițională românească sunt realizate preponderent în acest fel. Deși se folosesc și alte tipuri de cusături, unele chiar interesante, acestea nu sunt la fel de pregnante vizual, rolul lor fiind mai subtil.

Când un grafician dorește să reproducă pe calculator un astfel de model sau chiar să conceapă unul inedit, apare întrebarea: Cum reprezint un punct cruce?

Vezi tot articolul

Motive aviare în ornamentica tradițională românească

Pasărea, prin capacitatea ei de a se desprinde din legăturile terestre și a se înălța spre cer, spațiul sacru unde sălășluiesc zeitățile și sufletele celor buni, a fascinat dintotdeauna omul. Și țăranul român a fost impresionat de frumusețea penajului și cântului acestei creaturi din natură, dar mai ales de posibilitatea, asemeni ființelor mitice, de a zbura, de a pătrunde în spațiul nemărginit al cerului, care lui îi este inaccesibil. Întruchipând libertatea deplină, pasărea a fost înzestrată de credința populară, în funcție de specie și comportament, cu diferite calități și puteri, iar imaginea ei a fost reprodusă pe multe creații artizanale.

Figurile aviare se regăsesc pe ștergarele transilvănene, pe blidele, cănile și ulcioarele (unele dintre acestea ele însele în formă de pasăre) din ceramică, pe scoarțele și covoarele din Oltenia și Moldova, pe cămășile femeiești și pe obiectele din lemn din gospodărie.

Vezi tot articolul

Surse de documentare asupra ornamenticii traditionale romanesti

Surse de documentare asupra ornamenticii tradiționale românești

Ornamentica populară este importantă pentru înțelegerea creației populare, pentru a putea desluși mesajele transmise de creatorul popular în obiectele făurite de el. Niciun model nu este plasat întâmplător în decorul unei creații populare, toate sunt oglindiri ale mediului în care creatorul popular își duce existența, ale credințelor sale spirituale și ale celor referitoare la construcția și mersul lumii. Fiecare linie pe care țăranul o pictează pe un obiect ceramic sau o încrustează pe stâlpii porții și ai cerdacului ori pe lemnul unei unelte și fiecare punct cusut pe un ștergar sau o ie de o săteancă reprezintă un simbol, care, odată descifrat, ne oferă o privire de ansamblu asupra creației populare și ne ajută să înțelegem resorturile care au stat la baza realizării acesteia.

Cei care doresc să pătrundă dincolo de aspectul estetic al creației populare și să înțeleagă reprezentările de pe obiectele de uz casnic, țesăturile, piesele vestimentare, ceramica și mobilierul artizanal, au la dispoziție câteva lucrări bine documentate ale unor specialiști în domeniu.

Vezi tot articolul

1 2